Ptiuuu!…M-am contaminat și eu de la comentatorul de la Digi , care, în lipsă de inspirație privind comentariile, a repetat de ‘nșpe mii de ori că la Arad ninge, de parcă noi nu vedeam sau mă rog, parcă doar acest lucru ne interesa în timpul desfășurării meciului.
Mulți dintre accesorii Facebook-ului declarau , înainte de fluierul arbitrului, că s-ar mulțumi cu o remiză în meciul cu Viitorul, dar după închierea partidei , toți am regretat că elevii lui Balint au ratat victoria. O victorie pe care o meritau , dacă ne gândim la jocul mult mai bun practicat de UTA în repriza a doua. N-a fost să fie, deși așa cum s-a prezentat vineri Viitorul, echipa lui Rednic ar fi fost victimă sigură pentru multe echipe din liga noastră românească. N-am văzut un adversar mai slab pentru UTA în meciurile de până acum, întâlnit de arădeni.
Cu apărarea nu au fost probleme. Cuplul ( nu spun trio-ul pentru că Iacob a șomat mai tot timpul) Benga- Erico și-a regăsit impermeabilitatea, Tomozei , mult mai ”în joc” decât predecesorii lui. Doar Roumpoulakou , mai aiurit, dar în lipsa agresivității constănțenilor , a fost ok.
În continuare scârție linia de mijloc, iar dacă asta se întâmplă, suferă și vârfurile de atac. Surpriza neplăcută a reprezentat-o evoluția de neînțeles a celui considerat, cât de cât, ” creierul” echipei. Adică , Albu. Iar dacă nici Albu nu ” funcționește”…
Dacă am fi să-i analizăm pe cei trei nou-veniți în lotul lui Gyuszi și am încerca să facem o ordine ierarhică, pe primul loc l-aș pune pe Modestas ( mie așa îmi place să-i spun, numele de familie provocându-mi oarecare greutăți și de scris și de pronunțat), urmat la mică distanță de brazilianul Roger jr. și, în fine, nedefinit , Antal. Oricum acest clasament subiectiv l-am făcut având în vedere numai și numai reușita lor de a se adapta în scurtul timp avut, la ideile de joc ale antrenorului.
În rest, aceeași teamă sau neputință de a intimida adversarul, aceeași lipsă de concentrare la o mulțime de pase simple , aceeași lipsă de agresivitate.
Voi încerca să nu urmăresc așa des meciurile din ligile englezești, italiene si spaniole deoarece, având posibilitatea să le compar cu evoluțiile din fotbalul românesc ( cu mici excepții), partidele românești vor rămâne în imaginea mea doar cu peisaje de iarnă mirifice, terenuri ” mișcătoare” și comentarii nedefinite.
CU UTA PÂNĂ LA…..dezgheț!
IOAN HAMZA – Redactor Repriza de SPORT