Cei care iubesc necondiționat echipa fanion a Aradului transmit jucătorilor, în marea parte a mesajelor, sloganul ” Capul sus și mergem mai departe”.
Ieri, imediat după finalul partidei de la Craiova, Gyuszi Balint a declarat, printre altele că jucătorii trebuie să țină capul jos și să analizeze nu numai situația în care se află echipa , ci și să mediteze la ceea ce vor avea de făcut în paly-out.
” Glumind serios”, îmi închipui ce degringoladă se află în mintea jucătorilor analizând ambele îndemnuri.
Acum , ”neglumind serios”, ci vorbind în modul cel mai limpede, UTA s-a prezentat la ultimele meciuri destul de bine , în ceea ce privește dorința de a nu se face de râs. A jucat destul de bine și la Craiova, unde a ieșit în evidență prestația foarte bună a celor doi portari. Din păcate, Iacob a fost ghinionistul. Nici nu poți evita ghinionul când ” zidul” de apărători din fața ta este de fapt un gard din leațuri. Dar totodată, pot fi leațurile și de fag , că sub presiune continuă tot crapă la un moment dat.
Să nu tragem în Erico. Mulți dintre noi îi știm puterea de dăruire, aplombul în joc, însă nu poți rezista la infinit. Pe fond de oboseală se comit și greșeli. Ar fi bine să observăm aceeași dăruire și la alți jucători din linia de mijloc sau , atac a UTA-ei.
UTA este în acest moment o echipă ” ciuntită”. Un motor în trei timpi, la care funcționează doar doi, apărarea și cât de cât , linia de mijloc . Știu că trebuie să o iubim așa cum e, indiferent de cum joacă, este ” ciuntita” noastră, dar să nu -mi spună cei care aruncă mereu sloganuri de genul” Cu UTA mereu”, că starea lor din suflet nu e bulversată de parcursul echipei din aceste momente. La fel și noi, cei care analizează sau critică , trăim aceeași dragoste pentru UTA, aceeași admirație pentru trecutul ei. Și noi ne întristăm. Rândurile scrise de noi sunt de fapt strigăte de disperare, ale căror ecouri se întorc tot în inima noastră.
Norocul nostru și al tuturor celor cu ”UTA până la moarte”, constă în speranța că ” ciunteala” nu e o boală incurabilă ca în cazul oamenilor, ci una reparabilă, reparație la care participăm cu toții, atât cei care critică , atât acei care analizează și atât acei care își transmit iubirea necondiționată.
Capul drept, UTA !
Ioan Hamza