Am parcurs în aceste ore scurse după finalul meciului Sepsi- UTA, câteva zeci de comentarii pe rețelele de socializare și am constatat cu stupoare că remiza obținută la Sf. Gheorghe a făcut unele fețe să se strâmbe a nemulțumire.
Este reacția lacomului care, după ce îi dăruiești mereu câte 100 de euro, strâmbă din nas, dacă cîteodată îi mai pui în palmă doar 20.
UTA nu a pierdut …asta să ne bucure. Că a jucat cum a jucat nu mai subliniem cu atâta linie groasă. În lipsă de calitate în compartimentul atac, nici nu poți avea altă pretenție așa că , orice antrenor își desenează tactica în așa fel încât să nu piardă. Pentru că , pentru UTA, valoarea punctului câștigat cu Sepsi este enormă. Dar și mai mare ar fi fost tristețea și dezamăgirea provocate de o eventuală înfrângere suferită.
Balint este conștient că are un grup de apărători și mijlocași închizători pe care se poate baza ( acest lucru și comentatorii bucureșteni îl recunosc) și mizează pe acest ” tezaur”.
Probabil că avându-l pe Miculescu pe teren , s-ar fi întâmplat altfel. L-am avut în schimb pe Batha, ( înlocuit doar de teama să nu primească iar vreun galben). L-am avut pe Isac, jucător revenit după o absență medicală, dar cu mari perspective . L-am avut ( re -avut) pe Iacob în poartă, iar în fața lui cei doi străjeri, Erico și Benga flancați de mai visătorii Vukcevic și Baravykas , ” visători” care au compensat, însă , cu o evidentă vivacitate acțiunile pe cele două benzi.
” Baiul” rămâne de la mijloc în sus, dar…abia aștept meciul cu CFR Cluj de pe ” Francisc Neuman” pentru a le oferi celor de la ” mijloc în sus” ocazia să-mi dea una peste pixul din mână.
Sunt sigur că le vor veni în ajutor și încurajările din toți ”rărunchii” neosteniților suporteri din tribune,” rărunchi” furnizori de îndemnuri imposibil de a nu fi satisfăcute.
Haide UTA!
Ioan Hamza